Interview on Romanian journal
https://www.activenews.ro/cultura/Romania-trebuie-sa-fie-mandra-de-trecutul-ei-national-si-patrimoniul-cultural-Un-interviu-cu-Gombojav-Mend-Ooyo-Presedinte-al-Academiei-de-Cultura-si-Poezie-a-Mongoliei-183006
Filosoful Constantin Barbu, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, și poetul Mend Ooyo G. la castrul roman de la Ovidiu, în cadrul simpozionului internațional al Academiei Tomitane. Fotografii de M. Ooyo Munkhnaran și Victor Roncea
Poetul mongol Gombojav Mend-Ooyo s-a născut și a crescut într-o familie de păstori nomazi, unde, după cum descrie el însuși, „viața sa era formată din stepa nesfârșită, cerul albastru și stelele, animalele din jur, caii iuți, cântecul, poveștile populare și caravanele de cămile...”. A început să scrie poezii la treisprezece ani și a publicat peste patruzeci de cărți de poezie, eseuri și ficțiune.
Un iubitor al tradiției mongole, Mend Ooyo G. a fost membru al Comitetului Național Mongol al UNESCO și, succesiv, director executiv, vicepreședinte și președinte al Fundației Culturale Mongole, apoi președinte al Agenției guvernamentale pentru cultură și artă. În timp ce faima sa se bazează în principal pe opera sa poetică, Mend-Ooyo este apreciat și în calitate de mare caligraf, specializat în caligrafie tradițională mongolă. Opera sa a fost tradusă de asemenea în aproximativ patruzeci de limbi. În prezent, Mend Ooyo G. este Președinte al Academiei de Cultură și Poezie a Mongoliei. Domnia sa a vizitat România împreună cu o delegație mongolă în cadrul unor manifestări culturale de excepție. Cu această ocazie a acordat în exclusivitate pentru ActiveNews următorul interviu:
În ceea ce vă privește, cum vi s-a părut în România?
Am fost extrem de impresionat de restaurarea patrimoniului cultural și a siturilor României antice. Aș dori să remarc activitățile de promovare a trecutului național de care trebuie să fie mândră România și a respectului față de moștenirea culturală și față de strămoși, pe care îl au poporul și autoritățile române.
Cu ce dorințe spirituale și teme culturale ați venit la Simpozionul Internațional al Academiei Tomitane?
Sunt onorat să particip la primul Simpozion Internațional organizat de Academia Tomitană și să întâlnesc și să învăț de la poeți și scriitori din diferite țări care poartă cu ei, în mod inerent, valorile culturale ale națiunilor lor.
Am susținut o prezentare bazată pe propriile mele experiențe. Tema s-a intitulat "Amintirile de dincolo imprimate în piatră, sutra și vioara cu cap de cal și timpurile moderne". Sunt o persoană care a avut oportunitățile de a menține și perpetua obiceiurile noastre indigene și valorile culturale tradiționale.
Acest simpozion ne-a oferit, de asemenea, șansa de a construi un grup academic internațional pentru a colabora și a înțelege valorile și cultura spirituală a fiecăruia.
Cum vi s-a părut întâlnirea cu gazdele Dvs, Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului și profesorul Constantin Barbu?
Sunt cu adevărat bucuros că am avut această mare oportunitate de a ne întâlni personal cu președintele Academiei Tomitane - Arhiepiscopul Teodosie Petrescu, una dintre cele mai luminate minți ale Constanței, oraș care mi s-a părut cu adevărat unul dintre cele mai frumoase și impregnate de spiritualitate orașe vizitate de mine în lume.
Este o bucurie pentru mintea mea că l-am reîntâlnit pe apreciatul cărturar, filosof și poet, academicianul Constantin Barbu, în patria sa. Domnia sa mi-a adus aminte de faimosul proverb mongol "Oceanul mare este calm, oamenii înțelepți sunt umili" atunci când am vizitat biblioteca Academiei Tomitane pentru a vedea miile de volume de manuscrise istorice și culturale publicate, pe care le-a adunat din arhivele din întreaga lume. 
Am fost mândru și totodată copleșit de lucrările realizate de academicianul Constantin Barbu. Este atât de eficient și experimentat încât ar putea face biblioteca întregii lumi. De asemenea, m-am gândit că profesorul Barbu este binecuvântat de întâlnirea cu un conducător spiritual major ca IPS Arhiepiscopul Teodosie, care a sprijinit lucrările de cercetare ale domniei sale.
Cum credeți că putem să strângem legăturile noastre culturale mai mult, să reprezentăm cultura României în Mongolia și cultura Mongoliei în România?
În prezent, relațiile culturale dintre cele două țări se bazează mai ales pe relațiile scriitorilor noștri. Îmi doresc ca acestea să se extindă în mai multe moduri diferite, inclusiv în turism, economie, export etc. De asemenea, îmi doresc să invit oameni de cultură din România în Mongolia pentru a cunoaște din cultura, tradiția și natura noastră.
Academia Mongolă poate în perspectivă să întreprindă schimburi culturale prin care să prezinte cultura română în Mongolia iar România să expună arta cultura, spiritualitatea și turismul mongol aici?
Facem un pas mare în relația noastră pe baza prieteniei dintre poeți și scriitori și cred că aceasta se va extinde la schimbul de activități culturale și științifice; avem oportunități nelimitate pentru expoziții reciproce de artă, filme, cărți și zile culturale mongole și românești.
De asemenea, cred că evenimentele culturale vor ajuta sectorul nostru turistic, în special mințile noastre e bine să înțeleagă istoria și cultura celuilalt. Vom avea ocazia să realizăm un program al zilelor noastre culturale data viitoare. Pe de altă parte, sper ca delegații oficiali din România să viziteze Mongolia și relațiile de afaceri și culturale dintre cele două țări să sporească.
Profesorul Constantin Barbu a făcut numeroase descoperiri de documente pentru patrimoniul cultural românesc, dar și mongol și nu numai. Sunteți interesat să publicați astfel de documente și poate și unele lucrări din cultura noastră, cum ar fi opera poetului nostru național, Mihai Eminescu?
Considerăm o generozitate față de mongoli de a face o colecție de monumente istorice mongole iar România este patria unor mari poeți. Mă gândesc că trebuie să traduc operele lor, de la poetul roman Ovidiu la Mihai Eminescu, în limba mea, și să le public operele. Trebuie să învățăm de la marii poeți, să descoperim și să publicăm operele lor spirituale lăsate umanității.
Cu ce așteptări a venit în România fostul președinte al Mongoliei, domnia sa Nambaryn Enkhbayar, care a fost și președintele Asociației Scriitorilor Mongoli?
Domnul N. Enkhbayar, fostul președinte al Mongoliei, este un mare reprezentant al culturii și politicii mongole. A fost ministru al Culturii, a devenit prim-ministru și președinte al Parlamentului, înainte de a fi ales al treilea președinte al nostru. Așadar, vizita sa în România va fi importantă în relația de cooperare dintre cele două țări și sunt sigur că va avea sugestii pentru a dezvolta cooperarea bilaterală și va avea un cuvânt de spus actualilor lideri ai Mongoliei. În mod special, acesta a luat parte la Congresul Mondial al Civilizațiilor, care a fost găzduit de Universitatea Dimitrie Cantemir.
Am fost extrem de impresionat de restaurarea patrimoniului cultural și a siturilor României antice. Aș dori să remarc activitățile de promovare a trecutului național de care trebuie să fie mândră România și a respectului față de moștenirea culturală și față de strămoși, pe care îl au poporul și autoritățile române.
Înainte de congresul de la București, am văzut cum românii îi acordă atenție marelui poet roman Ovidius și învățatului monah Dionisie Exiguul - am fost la fața locului, în Ovidiu, și am vizitat situl arheologic și istoric din vremea poetului, apoi am vizitat Constanța și Arhiepiscopia Tomisului unde am asistat la mai multe evenimente culturale și ceremonii religioase.
Aceste zile memorabile și pline de spiritualitate din Constanța ne vor rămâne cu drag în amintire.
Vă mulțumim!
La inaugurarea castrului roman de la Ovidiu, unde se află sculptat și un portret al Sfântului român dobrogean Dionisie Exiguul, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a declarat: „Dionisie Exigul este cea mai mare personalitate a timpului său din toată lumea. A fost cel mai mare savant, cel mai mare cunoscător al limbilor greacă și latină, de aceea a tradus toate hotărâri și canoanele primelor patru Sinoade Ecumenice și a șase sinoade locale din limba greacă în limba latină și a fost sfetnicul a zece papi, profesor de dialectică. Cel mai erudit om, primul profesor din neamul nostru, profesor universitar care a lăsat cea mai mare amprenta asupra culturii lumii și asupra științei, întemeietorului erei creștine. Tot globul pământesc, din America, din Australia, din Asia, din Europa, din Africa, numără anii după calendarul întocmit de Sfântul Dionisie - de la nașterea Mântuitorului. Nu este puțin lucru. Are universități închinate în părțile de apus. În apus este sfânt de peste o mie de ani. La noi este abia de câțiva ani, dar noi încă îl redescoperim și suntem datori să-l redescoperim”.